Rășină de imprimare din deșeuri de plastic
Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Washington (WSU) au dezvoltat o nouă modalitate de reciclare a deșeurilor de acid polilactic (PLA), un plastic utilizat în mod obișnuit în imprimarea 3D, în rășină.
PLA este un material plastic pe bază de bio, dar este greu de descompus și poate pluti în apă dulce și sărată timp de ani de zile fără să se destrame. La fel ca majoritatea materialelor plastice, acesta este rareori reciclat, deoarece, odată topit și reformat, nu mai este la fel de performant ca în starea sa inițială, ceea ce îl face mai puțin valoros.
De fapt, se biodegradează și poate fi compostat, dar poate dura până la o sută de ani pentru a se descompune cu adevărat în sol. De fapt, provoacă multă poluare. Din acest motiv, cercetătorii recomandă ca oricine produce PLA să studieze cu atenție modul în care materialul va fi manipulat.

Într-adevăr, la nivel mondial se produc în jur de 300 000 de tone de PLA în fiecare an, iar în ultima vreme s-a înregistrat o creștere spectaculoasă.
Reciclarea este o modalitate eficientă de utilizare a deșeurilor de plastic. Experții WSU au dezvoltat un proces simplu, dar eficient, pentru a produce instantaneu un material mai puternic și mai bun. Ei sunt încrezători că și alții le vor urma exemplul.
Metoda lor rapidă și fără catalizatori descompune lanțurile moleculare mari în monomeri simpli, care sunt elementele constitutive ale lanțurilor. Procesul chimic poate fi realizat la temperaturi scăzute în aproximativ două zile, iar substanța chimică folosită pentru a descompune PLA, aminoetanolul, este ieftină.
Gândește-te la acest proces ca și cum ai demonta un castel LEGO, cub cu cub, iar odată ce ai ajuns la blocurile de bază, ai o multitudine de opțiuni de reconstrucție.
Odată ce au ajuns la elementele constitutive ale PLA, au transformat plasticul într-o rășină lichidă fotopolimerizabilă, folosită în mod obișnuit ca “cerneală de imprimantă” în imprimantele 3D. S-a demonstrat că noul material are proprietăți mecanice și termice mai bune decât majoritatea rășinilor disponibile în comerț.
Aceștia și-au concentrat cercetările pe PLA, dar sunt încrezători că procesul lor va funcționa și pentru PET (polietilen tereftalat), care este și mai comun. PET are o structură chimică similară, dar ca deșeu reprezintă o problemă și mai mare.